comunismul în România

Comunismul în România nu a fost despre Marx Engels și Lenin! A fost despre totalitarism și cultul personalității.
Partidul era în toate, și românii erau strâns uniți în jurul conducătorului iubit.
S-a schimbat ceva? Eu mă tem că nu!
Să îți proclamezi victoria la modul neelegant și lipsit de respect față de colegii tăi este poate (?!) de înțeles. Dar să proclamezi o victorie inexistentă, să proclamezi că o manipulare și o încălcare grosolană a regulementului și statutului ca o victorie, cred că se înscrie destul de bine în ideea de comunism. Să spui că ai învins după ce ai manipulat 600 de oameni să voteze pe liste, este cel puțin ciudat. Regulamentul de aplicare al statutului PNL spune clar că votul este nominal și că candidații trebuie puși în ordie alfabetica, tocmai pentru a nu face posibilă acestă manipulare grosolană de tip comunist.
Să afirmi că nu avem regulament pentru ca era pentru statutul vechi și noul statut nu are încă regulament, și că putem pune candidații pe liste, sau să spui ca poți încercui dintr-o mișcare 48 de delegați și ăsta e vot nominal... este extrem de periculos si demonstrează că în fapt nu iți pasă de nimeni și nimic, că ești dispus să calci în picioare legea pentru a iți impune voința, pentru a ajunge la o funcție.
Și dacă mai era nevoie, am văzut și cultul personalității... În comunicatul de presă în care domnul senator afirmă într-un "laudatio": grosolan „S-a demonstrat, pe de altă parte, că Robu înseamnă pentru liberalii timişoreni mult mai mult decât un europarlamentar, doi deputaţi, un vicepreşedinte de Consiliu Judeţean, cinci consilieri judeţeni şi doi consilieri municipali care s-au coalizat împotriva lui, la un loc”.
Comunismul nu a murit.
Comunismul e legat de credința unora în totalitarism și în cultul personalității, și NU în declarația lor că nu au fost membri ai PCR.
Comunismul trăiește și e printre noi.