DORA A PLÂNS

  Am ales să reiau acestă postare pentru că am început o cruciadă.

Dora e fica mea, și mi-a oferit o lecție de viață, o trezire la realitate. A plâns.

Acum un an stăteam, intr-o seară, și povesteam, așa cum prea rar se întâmplă. Ea era atunci clasa a XII-a și ne întrebam ce facultate să urmeze. Așa că am ajuns să ii povestesc despre viața de medic de spital. Și i-am spus, dacă mai era nevoie, că nu vreau pentru ea acesta profesiune, care e și prost plătită si si-a pierdut intreg prestigiul. Dacă pe vremea lui împușcatu' medicii se bucurau de prestigiu acum nici măcar asta nu a mai rămas.
Și era pe undeva normal, pentru că noi, medicii, nu suntem mai buni decat alții, și daca intrega societate românească e bolnavă noi nu putem fi mai sănătoși.
Conceptul "furci coase și făclii" : dacă românii ar înțelege ce se întâmplă în spitalele românești, ar fi in fața spitalului, înarmați cu furci, coase și făclii!
Și bineînțeles că și Dora și tu acela care citești aceste rânduri sunteți uimiți. Și atunci am început să ii povestesc.
Povești cinice, cosmetizate cu umor negru.
Dă-mi Doamne puterea de a a schimba lucrurile pe care le pot schimba.
Dă-mi Doamne puterea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba.
Și dă-mi Doamne înțelepciunea de a le deosebi!
De multe ori ne lovim de lucruri pe care credem că nu le putem schimba și credem că trebuie să le acceptam.
Așa că acele lucruri, le minimalizăm, le ducem în derizoriu și încercăm să râdem de ele, de noi înșine.
Dar umorul este negru, cinic și sinistru.
Și numai nouă poveștile astea ni se par amuzante.
Dora nu le-a văzut amuzante. Dora a plâns.
Dora plângea și când am vazut-o am rămas paralizat. Am avut o revelație și am înțeles că soluția nu este dezumanizarea mea, a noastră a doctorilor, ca să putem face fața realității crude a spitalelor românești.Te lovești de nedreptăți și crezi că nu le poți schimba și nici nu le poți accepta pur și simplu: lipsa medicamentelor, lipsa materialelor, lipsa analizelor,medici lipsiți de etică și morală, pacienți nesimțiți, revendicativi, malpraxis flagrant.
Soluția nu este să le transformăm în povești umoristice / sinistre . Soluția este să recunoaștem deschis față de noi înșine că nu trebuie să acceptăm ci trebuie să gasim puterea de a schimba.

comunismul în România

Comunismul în România nu a fost despre Marx Engels și Lenin! A fost despre totalitarism și cultul personalității.
Partidul era în toate, și românii erau strâns uniți în jurul conducătorului iubit.
S-a schimbat ceva? Eu mă tem că nu!
Să îți proclamezi victoria la modul neelegant și lipsit de respect față de colegii tăi este poate (?!) de înțeles. Dar să proclamezi o victorie inexistentă, să proclamezi că o manipulare și o încălcare grosolană a regulementului și statutului ca o victorie, cred că se înscrie destul de bine în ideea de comunism. Să spui că ai învins după ce ai manipulat 600 de oameni să voteze pe liste, este cel puțin ciudat. Regulamentul de aplicare al statutului PNL spune clar că votul este nominal și că candidații trebuie puși în ordie alfabetica, tocmai pentru a nu face posibilă acestă manipulare grosolană de tip comunist.
Să afirmi că nu avem regulament pentru ca era pentru statutul vechi și noul statut nu are încă regulament, și că putem pune candidații pe liste, sau să spui ca poți încercui dintr-o mișcare 48 de delegați și ăsta e vot nominal... este extrem de periculos si demonstrează că în fapt nu iți pasă de nimeni și nimic, că ești dispus să calci în picioare legea pentru a iți impune voința, pentru a ajunge la o funcție.
Și dacă mai era nevoie, am văzut și cultul personalității... În comunicatul de presă în care domnul senator afirmă într-un "laudatio": grosolan „S-a demonstrat, pe de altă parte, că Robu înseamnă pentru liberalii timişoreni mult mai mult decât un europarlamentar, doi deputaţi, un vicepreşedinte de Consiliu Judeţean, cinci consilieri judeţeni şi doi consilieri municipali care s-au coalizat împotriva lui, la un loc”.
Comunismul nu a murit.
Comunismul e legat de credința unora în totalitarism și în cultul personalității, și NU în declarația lor că nu au fost membri ai PCR.
Comunismul trăiește și e printre noi.