deputat PNL, CHIRURG POLITRAUMA, TIMISOREAN

joi, 3 februarie 2011

SISTEMUL SANITAR. EPISODUL 1 : FINANTAREA


Finantarea sistemului sanitar.
Starea actuala.

Sanatatea “beneficiaza” de 3,8% din PIB. In total in 2011 sunt 16,4 mld ron.
Din care banii asiguratilor = 3% din PIB
Contributia MS/Guvernului – din bugetul de stat = 0,8% din PIB
 E MULT, E PUTIN?
DE UNDE VIN BANII?

Asigurarile sociale de sanatate

In teorie in Romania exista aprox 17,7 milioane asigurati, si 20 milioane de cetateni.
Din acestia numai 7,2 milioane contrubuie la FNUASS (Fondul National de Asigurari Sociale de Sanatate):
-         3 milioane cetateni care muncesc in economia reala  10,7%
-         1,2 milioane de bugetari                                              10,7 %
-         0,5 milioane pensionari cu pensie > 1000 ron*             5,5%
-         2 milioane pensionari cu pensie > 750 ron *                 5,5%
-         0,5 milioane de asigurati PFA                                        5,5%
* din ce depaseste 750 ron.

Mai sunt asigurati “fara plata contributiei”:
-         pensionarii cu pensie < 750 ron
-         coasiguratii pensionarilor (sot, sotie, persoane aflate in ingrijire)
-         copii elevii si studentii < 26 ani
-         persoanele cu handicap si coasiguratii lor
-         beneficiarii venitului minim garantat
-         somerii si coasiguratii lor
-         gravide, lauze.

ANOMALII
            1. Pentru cei asigurati “fara plata contributiei” ar trebui sa plateasca cineva, pentru ca altfel noi, cei care platim contributii am fi discriminati:
-         Casa Nationala de Pensii pentru pensionarii < 750 ron
-         Ministerul Muncii si Protectiei Sociale pentru: coasiguratii pensionarilor, persoane cu handicap si coasiguratii lor, someri (ANOFM), cei cu venit minim garantat , copii prescolari, gravide (din CAS = Contributia la Asigurarile Sociale)
-         Ministerul Educatiei pentru elevi si studenti
Evident ca nu plateste nimeni aceste contributii, care daca le socotim la 10,5 milioane persoane cu 10,7% din salariu minim pe economie ar insemna peste 8 mld ron, adica 1,8% din PIB.
N.B. In Legea 95/2006, legea sanatatii, se spune ca aceste contributii trebuie facute, dar an de an prin OUG aceste contributii sunt prorogate pentru anul urmator.

            2. Exista in Romania peste 2 milioane de oameni care NU (?!) muncesc si nu sunt asigurati. D fapt acestia muncesc intr-un fel sau altul (la negru, la gri) dar nu fac contributie. Ei fraudeaza sistemul cu inca aprox 1,54 mld ron.

            3. Cele 0,5 milioane de PFA care contribuie doar 5,5% din venit fata de 10,7% din venit cat contribuie un salariat – inca aprox 0,5 mld ron

            4. Din PIB-ul Romaniei, aprox 30% este “facut” de tranzactii financiare si din tranzactii imobiliare, adica peste 120 mld ron, care sunt bani castigati, in Romania, fara a fi taxati in niciun fel (sunt doar impozitati cu 16%, daca sunt declarati; NB vezi firma din Brasov care avea cifra de afaceri de peste 16 mld ron pe an, dar care nu platea nimic, nimic). Daca ar fi “purtatori de contributie” la FNUASS ar insemna inca 13 mld ron.

Si atunci ne punem intrebarea, retorica evident, sunt bani indeajuns?
Daca am aduna toti banii de mai sus ar fi inca 23,04 mld ron, adica bugetul sanatatii ar fi cu 140% mai mare decat in prezent, de 39,44 mld ron. INCREDIBIL, NU?!
Adica ar fi 8,2% din PIB ! Care este media EU!
Adica ar ajunge la 1972 ron/ locuitor /an = 469 euro/ locuitor/an!


Cat este acum
Cat ar putea fi
Media EU
Total FNUASS
16,4 mld ron
39,44 mld ron

% din PIB
3,8
8,2
8
Contributie
 % din venit
5,5 – 10,7%
din unele venituri
10,7%
din toate veniturile
16%
din toate veniturile
Alocatie
195 euro / loc /an
469 euro/ loc /an
1500 euro / loc /an

Deci, in final, e vorba de o alta filozofie a incasarii banilor destinati sanatatii.
Si asta ar trebui sa fie POLITICA A MINISTRULUI SANATATII ! Daca sanatatea este prioritate nationala.
Asta ar trebui sa faca MS si nu sa se ocupe de prostii!

CUM SE CHELTUIE BANII?

Banii din FNUASS sunt destinati decontarii „bolii obisnuite”.
NU sunt destinati :
-         accidentelor de circulatie (plateste RCA / CASCO; daca nu exista RCA / soferul e beat / autorul e  necunoscut, exista un fond de 2% din total prime RCA destinat decontarii),
-         accidentelor de munca (plateste ITM, din suma platita de fiecare angajator pentru accidente de munca),
-         accidentelor sportive – schi, fotbal pe stadion sau in fata blocului, accidente de vanatoare, accidente cu motocicleta pe munte, accidente cu ATV-ul,  etc. (asigurare sportiva – HA, HA, HA, cati au?)

Cheltuirea banului a fost primul pas al descentralizarii sistemului sanitar, pe baza principiului: BANUL URMEAZA ASIGURATUL.
Adica, un asigurat poate cere servicii de sanatate oriunde in Romania, si serviciile vor fi decontate, daca furnizorul de servicii se afla in contract cu CNAS.
Indiferent de forma de „proprietate” a furnizorului de servicii, publica sau privata!

In Romania exista probabil peste 25 000 furnizori de servicii de sanatate din care doar 435 sunt publici, adica „de stat”!
Privati:-     medicii de familie – 10 500
-         medicii din ambulatoriu de specialitate (policlinici) aprox 10 000
-         laboratoare,
-         centre de radiologie, CT, RMN
-         spitale private – poate 20
-         farmacii – peste 5000 (nu stiu cate mai sunt…)

Publice:- spitalele publice – 435

Deci, oriunde ma duc sa fiu tratat, in orice oras, la orice medic / laborator / farmacie / spital,  CNAS va deconta pentru mine serviciile medicale prestate. Decontarea se face in limita din contractul intre CNAS si furnizor. INDIFERENT DE FORMA DE PROPRIETATE, PUBLICA / PRIVATA.
Ca atare si spitalele private pot lua bani de la CNAS.



CO-PLATA
Unii furnizori privati aleg sa solicite co-plata. Ceea ce este perfect legal si prevazut in Contractul Cadru care reglementeaza relatia contractuala intre CNAS si furnizorii de servicii medicale.
Medicii de familie cer bani pentru imprimate – bilete de trimitere, retete, etc, (unii).
Medicii specialisti cer bani pentru consultatie, ecografii, manopere speciale (unii).
La CT, RMN platesti inca 100 – 300 ron / investigatie.
Spitale private – in medie 6000 ron / episod de internare

In spitalele publice platesti (informal) medicamente, materiale sanitare, stimulente, care in medie pot varia functie de localitate intre 500 si 2000 ron / episod de internare.

Asta in general, si nu voi intra in amanunte. Trebuie doat precizat ca se cheltuie anual cu medicamente gratuite si compensate aproximativ 4 mld euro, din care probabil ca 20% sunt medicamente generice fabricate in Romania. Ceea ce inseamna ca numai 3 mld sunt importuri adica sub 20% din banii sanatatii.


Un comentariu:

  1. Am si eu o intrebare legata de sistemul de asigurari de stat.
    Eu sunt bugetara si platesc asigurari de sanatate si am ajuns la concluzia ca sunt BANI ARUNCATI PE FEREASTRA, atunci cand am nevoie de ceva scot alti bani din buzunar asa ca vreau sa renunt la acest sistem de asigurari de stat.
    Nu vreau sa mai platesc din salariu cotizatia lunara la asigurarile de stat, vreau sa imi fac un abonament la unul dintre spitalele private care exista acum , asta ca sa pot beneficia intr-adevar de cotizatia mea lunara.
    Spuneti-mi va rog, cum pot face acest lucru?
    Am dreptul sa renunt la asigurarile de stat chiar daca sunt bugetara?

    RăspundețiȘtergere